Info pacient (08:00 - 20:00)
0245.217.519, 0245.216.446 0754.676.344

Analiza lunii mai: Examen citologic Babes Papanicolau

Din punct de vedere istoric, medicul român Aurel Babeş (nepotul lui Victor Babeş) a descoperit primul, în 1927, faptul că studiul frotiului vaginal poate fi folosit pentru diagnosticul precoce al cancerului de col uterin. Acelaşi lucru a fost descoperit şi de medicul grec Georgios Papanicolaou în 1928. Descoperirea acestuia a fost primită cu scepticism de comunitatea medicală până în 1943 când a publicat un tratat de diagnostic al cancerului de col uterin folosind frotiul cervico-vaginal, lucrare care a impus această metodă diagnostică şi i-a adus notorietate internaţională lui Papanicolaou.

1
Colul uterin este acoperit cu un epiteliu scuamos nekeratinizat şi este separat de epiteliul glandular cilindric al canalului endocervical prin aşa numita «zonă de transformare ». Ambele tipuri de epitelii pot fi sediul unui proces malign, astfel, cancerele de col uterin sunt cel mai frecvent carcinoame scuamoase, urmate de adenocarcinoame cu originea in celulele glandulare precum şi (rareori) de alte tipuri de tumori derivate din celule de alt tip aflate în colul uterin. Majoritatea cancerelor de col uterin sunt cauzate de infecţia cu
 HPV, un virus care se transmite pe cale sexuală. 
Mai multe ţări derulează în prezent programe naţionale de screening pentru depistarea cancerului de col uterin. Se consideră că trebuie testate toate femeile cu vârsta între 21 şi 65 de ani, cu frecvenţa de minim o dată la 3-5 ani. Depistarea cancerelor de col uterin prin screening poate reduce incidenţa acestora cu până la 80%. Cancerul de col uterin este o boală frecventă care poate fi diagnosticată precoce prin screening în stadii timpurii, când tratamentele existente sunt eficiente pentru vindecarea completă a bolii (un cancer de col în stadiu zero este vindecabil 100% iar evoluţia leziunilor până în acest stadiu durează  mai mulţi ani, leziunile putând fi descoperite la un control Babeş-Papanicolaou de rutină).
 

Recoltarea se face la cabinetul de ginecologie sau în altă locaţie, de către un cadru medical preferabil cu experienţă. De multe ori, medicii ginecologi sau anatomopatologi preferă să recolteze ei înşişi probele pentru frotiul cervico-vaginal. Pentru aceasta se foloseşte un tampon special numit periuţă ginecologică. Aceasta recoltează atât celule din zona scuamoasă cât şi celule glandulare din zona canalului endocervical. Aceste celule se întind pe o lamă de sticlă şi se colorează folosind un set standard de coloranţi (coloraţia Papanicolaou) după care se examinează la microscop. Această tehnică se numeşte frotiu convenţional. În anumite situaţii, examinatorul frotiului poate decide că acesta nu este bine recoltat (nu conţine suficiente celule) sau că poate conţine artefacte (sânge, puroi, mucus etc.) care fac imposibilă evaluarea corectă şi stabilirea unui diagnostic. Frotiul este considerat nesatisfăcător şi se recomandă o nouă recoltare. Celulele recoltate pot fi însă dispersate în mediu lichid şi procesate ulterior prin centrifugare, astfel se elimină artefactele de pe lamă. Această tehnică se numeşte citologie în mediu umed (liquid-based) şi îmbunătăţeşte cert numărul de frotiuri satisfăcătoare pentru evaluare. 

Următoarele paragrafe din buletinul de analize se referă la diagnosticul propriu-zis :

I. Negativ pentru leziune intraepitelială sau malignitate. Este afirmaţia diagnostică cea mai importantă dintr-un buletin de analize de examen Babeş-Papanicolaou, adică nu au fost observate leziuni precanceroase sau canceroase. Frotiul este NEGATIV şi nu mai trebuie repetat decât după 2-3 ani, conform cu cerinţele screeningului (vezi mai sus). În cadrul aceluiaşi paragraf, se mai pot scrie diferite microorganisme (bacterii, protozoare, fungi) sau leziunile sugestive pentru prezenţa acestora (virusuri) observate la microscop. Acestea nu sunt leziuni intraepiteliale sau maligne (cancer sau stări precanceroase) dar pot cauza disconfort sau suferinţă în diferite grade şi unele dintre ele necesită tratament medical. Astfel, pot fi identificate pe frotiu Trichomonas vaginalis, candida, actinomicete, vaginoză bacteriană cu Gardnerella sau leziuni specifice sugestive pentru infecţia cu herpes genital, HPV, CMV etc. Prezenţa acestor tipuri de microorganisme este însoţită adesea de o reacţie inflamatorie cu leucocite. 
Tot în acest paragraf se menţionează alte modificări celulare non-neoplazice (non-canceroase) cum ar fi: inflamaţie, atrofie, modificări asociate cu radioterapie, chimioterapie, dispozitiv intrauterin (sterilet) etc.

II. Altele. Aici se includ alte situaţii, cum ar fi prezenţa de celule endometriale la femeie peste 40 ani, în acest caz existând riscul prezenţei unui cancer endometrial. Tot aici se pot scrie neoplazii de altă origine decât cele scuamoase sau glandulare. În această situaţie sunt necesare investigaţii suplimentare.

III. Anomalii ale celulelor epiteliale. 

Celule scuamoase
Aici se notează mai multe tipuri de leziuni intraepiteliale sau suspiciunea de malignitate. Toate aceste anomalii trebuie fie supravegheate cu atenţie pe parcursul mai multor luni, fie efectuate investigaţii suplimentare, fie tratate. De reţinut că nu se poate pune un diagnostic de cancer de col uterin doar pe baza unui frotiu cervico-vaginal Babeş-Papanicolaou. Pentru aceasta sunt necesare teste suplimentare şi în primul rând o biopsie de col uterin. Majoritatea leziunilor de tip ASCUS sau LSIL sunt datorate
 virusului Papiloma (HPV) şi se remit (se vindecă spontan). Totuşi, ASCUS sau LSIL reprezintă un diagnostic de alertă, şi trebuie supravegheate cu atenţie pe parcursul următoarelor luni datorită posibilei evoluţii către cancer. Leziunile de tip HSIL, de asemenea pot avea o evoluţie favorabilă. Aceste leziuni ale celulelor scuamoase se clasifică după cum urmează:

  • ASC – Celulă scuamoasă atipică (atypical squamous cells) cu două subdiviziuni: ASC-US (atypical squamous cells of undetermined significance) – celulă scuamoasă atipică cu semnificaţie nedeterminată – se observă o celulă atipică fără a se putea preciza semnificaţia acestei atipii şi ASC-H (atypical squamous cells cannot exclude HSIL) – celulă scuamoasă atipică fără a putea exclude posibilitatea unui HSIL.
  • LSIL – Low-grade squamous intraepithelial lesion (leziune intraepitelială a celulelor scuamoase de grad scăzut). LSIL corespunde unei clasificări histologice (în urma biopsiei) de CIN1 (neoplazie intraepitelială cervicală tip 1) în care mai puţin de o treime din epiteliu este invadat de celule neoplazice. Neoplazie sau displazie semnifică o creştere anormală a celulelor şi este o leziune premalignă (precanceroasă).
  • HSIL – High-grade squamous intraepithelial lesion (leziune intraepitelială a celulelor scuamoase de grad înalt). HSIL corespunde unei clasificări histologice (în urma biopsiei) de CIN2 sau CIN3 (neoplazie intraepitelială cervicală tip 2 sau 3) în care mai mult de o treime din epiteliu, şi respectiv mai mult de 2 treimi, este invadat de celule neoplazice mergând până la invazia completă a epiteliului, situaţie în care avem de-a face cu un carcinom in-situ (un cancer neinvadat, un cancer în stadiul 0).
  • Carcinom cu celule scuamoase – această situaţie indică prezenţa unui cancer şi necesită o intervenţie terapeutică de urgenţă.

2


Celule glandulare
Prezenţa unor celule glandulare atipice (AGC) este un diagnostic de alarmă care trebuie urmărit îndeaproape şi investigat suplimentar prin colposcopie şi eventual biopsie, la fel ca şi pentru celulele atipice scuamoase.

  • AGC – (atypical glandular cells). Celule glandulare atipice, se specifică dacă sunt endocervicale (din interiorul canalului colului uterin) sau endometriale (celule din endometru – epiteliul care tapetează uterul la interior);
  • AGC-NOS (atypical glandular cells – no other specification). Celule glandulare atipice, fără altă semnificaţie;
  • AGC-FN (atypical glandular cells – favor neoplastic). Celule glandulare atipice, în favoarea unei neoplazii, se specifică dacă este endocervicală sau endometrială;
  • AIS – adenocarcinom in situ, cancer in situ (cancer neinvadat, cancer în stadiul 0) derivat din celulele glandulare endocervicale sau endometriale.
  • Adenocarcinom – este un cancer cu origine în celule glandulare. Necesită o intervenţie terapeutică de urgenţă.

În continuare, pe buletinul de analize mai pot apărea:

  • Diagnosticul citopatologic - în care se formulează pe scurt concluziile examinării frotiului.
  • Recomandări - în care medicul anatomopatolog poate solicita o nouă recoltare, urmărirea evoluţiei după vindecarea infecţiei sau la anumite perioade de timp, efectuarea unui examen bacteriologic sau a unei colposcopii sau biopsii. 
  • Descriere citologică - în situaţia existenţei unei leziuni, medicul anatomopatolog poate face o descriere a frotiului în scopul de a ajuta clinicianul în stabilirea diagnosticului sau în situaţia în care frotiul este examinat şi de un alt medic, pentru o a doua opinie.

 

Arhiva: